Ectoplasma
sâmbătă, 17 octombrie 2009 at 06:04 | In diverse, non-ficţiune | 2 CommentsTags: ectoplasmă, medium, ocult, paranormal, spiritism, supranatural
Am zis să public ceva mai interesant decât un post scris din plictiseală. M-am uitat la The Haunting in Connecticut, zice-se că-i bazat pe o poveste reală, dar unele chestii sunt exagerate, în timp ce altele nu par prea dezvoltate. Do I make sense here?
Anyway, am remarcat ceva interesant. Atât în film, cât şi în următorul articol (preluat din revista Paranormal, anul V, nr. 12, adică din 2001) se vorbeşte despre ectoplasmă, iar în ceea ce urmează sunt detaliate câte ceva despre acest misterios lucru.
***
În timpul şedinţelor de spiritism, mediumurile – fiind în transă – emană o substanţă amorfă vaporoasă, uneori solidă, care este denumită ectoplasmă. Termenul este de origine greacă (ektos – în exterior şi plasma – produs biologic).
Modul straniu în care se materializează fenomenul, cât şi natura materiei au generat mai multe teorii. O parte din specialiştii care studiază fenomenele oculte au afirmat că ectoplasma este o realitate, în timp ce alţii consideră rezultatele experimentelor o simplă iluzie sau o înşelătorie a mediumurilor.
Faptul nu pare supranatural sau de neînţeles dacă este comparat cu alte manifestări fizice bine-cunoscute, cum ar fi lumina produsă de insecte şi de majoritatea vieţuitoarelor subacvatice sau de electricitatea degajată de anumiţi peşti.
Curiozitatea fenomenului constă mai ales în forma sub care se produce ectoplasma.
În cazul ectoplasmei vaporoase poate fi observată o ceaţă mai mult sau mai puţin fosforescentă care învăluie capul mediumului. Ea poate fi asemuită cu aureola cu care personajele sfinte sunt desenate în operele de artă.
În situaţia ectoplasmei solide se poate vorbi de o materie de culoare albă, foarte luminoasă, care este degajată de întregul trup al mediumului. Această substanţă prezintă aspectul unei paste, a unor fire întinse sau a unei membrane. Ectoplasma solidă se poate deplasa de-a lungul corpului persoanei aflate în transă. De multe ori, apariţiile (asemănătoare cu scânteile) şi dispariţiile se succed într-un ritm variabil.
Cercetătorii fenomenului au ajuns la concluzia că ectoplasma este în strânsă legătură cu sensibilitatea mediumului.
Când şedinţa de spiritism s-a terminat, substanţa se retrage în trup. Există şi momente când ectoplasma capătă o formă bine determinată, putând fi observate mâini sau figuri care au caracteristicile anatomice şi fiziologice ale organelor care le reprezintă. Substanţa amorfă a devenit fragmentul unei fiinţe, fiind însă în strânsă legătură cu mediumul, ea pare o prelungire a lui.
În timpul experimentelor au fost executate mulaje după ectoplasmele materializate, realizându-se ulterior şi fotografii.
Cristiana Ţiţeica
Din plictiseală
vineri, 9 octombrie 2009 at 23:07 | In artă vizuală, asta e, contra, creator, diverse, imaginaţie, prostii | Leave a CommentTags: desen, dialog, dual boot, optimism, Paint, pesimism
Ce bine!
marţi, 18 august 2009 at 14:28 | In diverse, impresii | Leave a CommentTags: smileys
Smiley-urile acelea noi și enervante au dispărut, s-au pus la loc cele vechi, sunt happy.
Situaţie
marţi, 4 august 2009 at 06:11 | In diverse, prostii | Leave a CommentTags: lapsus, pilulă, situaţie
Te duci la cineva şi te pregăteşti să-i zici ceva, dar ai uitat ce anume.
Rezultatul: o mare pauză plină de “semnificaţii”. O figură care e aproape de a face apoplexie şi o alta exasperată.
De la 2009 la 1999
luni, 3 august 2009 at 04:22 | In asta e, contra, diverse, impresii | Leave a CommentTags: 1999, 2000, 2009, absurditate, amintiri, ani, credulitate, filme, naivitate, oameni, realitate, surse, trecut, uitare, verificări, Y2K
Mă uitam la lista mea de filme văzute din contul meu de pe imdb.com şi mă tot uitam cum e aranjată pe ani, iar când am ajuns la filmele anilor 1990, mi-am dat seama cât de melancolic pot să fiu când mă apucă amintirile dintr-o dată, gândindu-mă cât de dor mi-e de aceşti ani… Filmele sunt faine, dar amintirile sunt nepreţuite.
Anii 1990 reprezintă copilăria şi ce am trăit atunci. Reprezintă lipsa grijilor şi un viitor optimist. Reprezintă multă muzică şi multă culoare. Reprezintă libertate şi progres. Reprezintă multe lucruri, dacă mă întrebaţi…
Iar eu stau aici şi rumeg impresiile mele de-atunci. Mă întreb câteodată, de parc-aş fi un moş, cum de trece timpul aşa de repede. Îmi amintesc cum mă lăsam furat de mirajul noului pe care-l arăta anul 2000, dar nu şi de isteria mass-mediei dată de virusul Y2K care promitea sfârşitul erei electronice. În caz că aţi uitat de acel virus, ăla e “responsabil” pentru averile făcute rapid de către unii informaticieni şi “profeţi” ai sfârşitului lumii. A, nu ştiţi nimic acum, fiindcă unii dintre voi s-ar putea să nege că s-au lăsat păcăliţi atât de uşor. Aţi uitat şi de “profesorul” Hrâncu (sau cum naiba îl chema) care prezicea un cutremur cu multă convingere? A nu se confunda cu inginerul Istrate, care chiar ştie meserie. Oricum, el a reuşit să stârnească isteria românească legată de un “iminent cutremur care va veni cât de curând”.
Aţi văzut cât de uşor pot fi păcăliţi oamenii? E clar de ce: fiindcă ei nu se obosesc nici cât negru sub unghie să facă verificări elementare pentru a confirma sau infirma diverse informaţii. Odată cu internetul, am intrat într-o viteză de neoprit, unde nu mai putem digera diferite informaţii venite din mai multe surse, zicându-ne că, dacă trei oameni spun acelaşi lucru, atunci acel lucru trebuie să fie adevărat. Nu, oameni buni, nu, chiar deloc. Sursele acelea e posibil să fie la fel de credule ca voi, şi atunci ce vă faceţi? Trebuie să fiţi sceptici, asta e o chestie atât de mică şi atât de salvatoare de psihic, încât oamenii nici măcar n-o iau în considerare când primesc informaţii care li se par lor că-i privesc direct…
Pare absurd ce zic? Nu e numai absurd, dar e cât se poate de real. Asta ar trebui să vă pună pe gânduri. Cine ştie câte ştiri mai sunt îngurgitate la ora asta fără prisma spiritului critic? Câţi oameni pică în capcanele escrocilor din cauza simplului fapt că nu fac verificări? Mulţi, îngrozitor de mulţi.
Ai fi crezut că am evoluat în aceşti ani. Nu, am rămas aceiaşi naivi dintotdeauna. Îmi pare rău să văd asta ca pe o stagnare în locul unui progres…
Cel mai bun Windows
joi, 30 iulie 2009 at 03:37 | In aberaţii, diverse, impresii, prostii | Leave a CommentTags: concentrare, problemă, uitare, windows
O să credeţi din titlu că mă refer la 7. Ei bine, nu. Am aflat că spionează utilizatorii, aşa că l-am lăsat baltă şi am băgat Windows XP SP3 Ultra Edition (căutaţi pe isohunt.com). Asta se întâmpla pe 22 sau 23 iulie, nu mai reţin exact. Am şi uitat că aveam blog, cum mi se întâmplă de câte ori sunt prea concentrat pe unele lucruri…
Mai şi uit că exist, câteodată. Credeţi că e imposibil? Când eşti atât de concentrat asupra unor chestiuni care te presează foarte tare, chiar tinzi să uiţi de faptul că soluţia e în tine, de faptul că poţi întoarce situaţia în favoarea ta… Şi problema e că nu reuşesc să-mi dau seama ce pot face ca să schimb o situaţie anume, care mă stresează de câteva luni… şi ştiu că nu e bine să te gândeşti mereu la problemă, de aceea încerc să-mi distrag atenţia făcând diverse activităţi, însă când gândurile îmi revin la problemă, mă blochez şi atunci… soluţia refuză sau întârzie să vină…
Şi atunci, ce naiba pot să fac? Să mă împuşc, eventual. Sau să aştept să-l omoare careva pe ăla care mi-a pus problema în cap şi se rezolvă…
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.


