Regăsiri sub mister (4)


Ne-am indepartat si i-am privit din exterior. Evolutia lor arata ca erau gata sa se reintalneasca. Nimeni nu banuia, nimeni nu stia nimic, existau doar simpatii si antipatii. S-au rearanjat in formatiunea cu care trebuiau sa continue karma anterioara, peste care se suprapuneau alte suflete care faceau parte din circuitul apropiat, actual al celor in cauza! Nimic nu este intamplator!

Fiecare s-a nascut in locuri diferite, locuri indepartate, iar toti s-au intalnit intr-un oras. Fata simtise aceasta intalnire cu 2 ani inainte, percepea exact persoana cu care trebuia sa se intalneasca, dar nu stia cauza si nici profunzimea care urma sa-i lege. Aveau varste corespunzatoare celor de tata si fiica. Ea stapanea starea spirituala, de unde rezultase ca nemultumirea anterioara de materialism o trimitea spre cautarea misterului spiritual. Tatal ramasese la fel, dependent de latura materiala. Avea o simpatie speciala pentru aceasta fata care venise sa munceasca pentru el. Saracul suflet, simtise el ceva, dar ce putea sa spuna el? Eventual o bataie mai apasata in inima ca o avertizare, e ceva! Mai mult…?! Constientizarea si urmarirea acelui sentiment de regasire de mai bine de 2 ani si jumatate! Nu exista nici un interes material la mijloc, desi putea fi vazut din exterior ca o astfel de relatie.

Astfel s-au intalnit doua caractere identice, cu doua mari puteri diferite, cea materiala si cea spirituala. Fiecare avea orgoliul ei, cea materiala de a ceda de mai multe ori, iar cea spirituala s-a mentinut cu taria sigurantei, ca nimic nu este intamplator. Cand sentimentele au inceput sa se lege foarte mult, a aparut cea de-a treia persoana din anterior: femeia care luase locul mamei. Insa in viata actuala luase un alt gen, cel masculin. Parea o persoana onesta, insa se ascundea sub un altfel de caracter decat cel real. Aparuse ca o protectie a partii materialiste (a tatalui). Aparuse ca si conducatorul general al afacerilor tatalui. O privire pe astrograma acestui asa-zis protector reiesea clar, a fost femeie in anterior. A mai fost nevoie de cateva intalniri ca sentimentul profund de antipatie sa se defineasca intre protector si fata. Nimic in comun, nimic de concurat, nimic de impartit, dar omul simtea sentimentul de amenintare care aparuse dupa intuitia lui. Trebuia sa scape de aceasta fata! Daca ar fi pastrat-o in jur il putea afecta pe el. Simtea mai bine decat oricine legatura dintre cei doi, tata si fiica. Stia si cum sa o atace, pt ca nu era pentru prima data.

Dupa intalnirile cu acest “protector”, fata pierdea multa energie. Era lesinata si avea nevoie de somn. Era prima data cand simtea clar cum persoana cu care comunica ii fura energia, desi nu erau discutii contradictorii la inceput. Au aparut discutii spirituale, parea ca un set de incercare pentru a vedea cine este mai puternic. De fiecare data fata ii amintea: Sunt mai puternica decat dumneavoastra! Ce voia sa spuna prin asta numai ea „stia”, chiar daca nu constientizase atunci, insa el stia exact ca suna a amenintare. Continua se pozeze in om dragut, insa nu ezita sa dea curs unor discutii negative despre fata cu omul pentru care lucra. Erau apropouri, insa omul (tatal), simtea atacul indirect, pueril adus fetei si se suparase puternic. Au aparut zilele de confruntare intre cei doi: fata si protectorul. Se stia, nu se agreau, nu puteau lucra impreuna. Aparuse si ziua in care fata se saturase si voia sa-l abordeze, intrase peste el in birou si l-a intrebat direct! Fata cedase, dupa o discutie in care i se precizase faptul ca ea nu poate sa fie la mijlocul relatiei lui (protectorului) cu “tatal”. I-a fost mentionata durata relatiei, mai bine de 13 ani (informatia era verificata si era falsa). Aveau planuri mari si multe proiecte. Chiar in timpul acelei discutii deloc placute, “tatal” o sunase pe fata, dar aceasta nu i-a raspuns. Ochii protectorului i-au cazut direct pe telefonul fetei, simtea el cine este! Devenise si mai furios. Avea emotii cand vorbea cu ea, parca nu se putea exprima. Increzatoare, poate chiar cu un aer arogant, il asculta! Fata decisese sa renunte la acel job! Ce rost avea sa fie la mijlocul celor doi oameni mai in varsta si maturi? I-a intins mana si l-a privit multumindu-i pentru tot, l-a privit, analizand satisfactia, usurinta cu care respirase, scapase de “ea”.

– va urma –

About eXstatic

Aşa cum sunt, mereu în căutarea necunoscutului. Leşinat şi activ, în acelaşi timp. Paradoxal (sau nu), sunt eu însumi.

Posted on Duminică, 2 septembrie 2007, in amintiri, diverse. Bookmark the permalink. Un comentariu.

  1. Cei din jur analizeaza, vad, dar cine crede oare cu adevarat in „intensitatea adanca a unor chesti invizibile?”

Lasă un răspuns către Freya Anulează răspunsul