My Own Private Idaho


M-am uitat la filmul acesta de vreo două ori. E printre puţinele filme la care a trebuit să mă mai uit mai mult de o dată, de aceea respectul meu faţă de scenaristul şi regizorul filmului a crescut vizibil. Numele lui este probabil deja cunoscut de voi, Gus Van Sant. Interesant, filmul este bazat pe o piesă de teatru scrisă de William Shakespeare, altfel nu-mi explic de ce scrie acest nume pe IMDb la secţiunea dedicată acestui film (ştie cineva un sinonim pentru acest cuvânt?).

Bun, cred că v-aţi dat seama că nu l-am înţeles din prima. Cum eram obosit, m-am gândit că e din cauza asta. După ce l-am văzut a doua oară, a devenit destul de clar. Dacă vă hotărâţi să vă uitaţi la acest film, vă spun două lucruri înainte: 1 – are tematică gay şi 2 – prima secvenţă a acestui film este un indiciu preţios pentru restul acestuia, o pagină de dicţionar cu o rază de lumină pusă anume pe câteva rânduri ce arată definiţia unui cuvânt, narcolepsy. Îl vedeam pe River Phoenix făcând crizele acelea şi am crezut că este epilepsie… Dar nu este, conform acestei explicaţii. Am căutat şi o explicaţie detaliată asupra narcolepsiei, în română, dar n-am găsit nimic satisfăcător (mai mult de o definiţie seacă nu prea găseşti). Sper că merge această pagină.

River Phoenix, din câte am aflat, a murit din cauza unei supradoze. La vârsta de 23 de ani… Se pare că trăia în exces. Şi când te gândeşti că a zis că şi-a pierdut virginitatea la vârsta de patru ani… nici măcar nu i-a plăcut, iar asta se vede cu ochiul liber, mai ales când spune ceva neplăcut despre această etapă (click pe link-ul din dreptul numelui, dacă vreţi să vă lămuriţi, şi citiţi printre rânduri).
El a primit două nominalizări pentru acest film şi era chiar promiţător pentru o statuetă Oscar… În timp ce mă uitam la prestaţia lui actoricească din film, am rămas pur şi simplu impresionat de talentul lui. Abia după ce am citit despre detaliile vieţii sale personale m-am gândit că tocmai experienţele sale au fost cele mai bune lecţii de actorie… Cine ştie, până la urmă? Nici rudele lui nu vor să dezvăluie tot…

Keanu Reeves… absolut fenomenal. Născut în Liban, are cetăţenie canadiană şi americană, a fost abuzat în repetate rânduri de tatăl său în copilărie (asta am citit în altă parte, dar aşa se poate explica răceala cu care îşi tratează tatăl biologic)… Am aflat şi de ascendenţii săi: chinezi (abia în acest film am observat o formă oarecum mongoloidă a ochilor săi, care m-a făcut să mă întreb cum arată libanezii, deşi ştiam că prenumele este de origine hawaiiană), englezi, portughezi şi irlandezi. Ţi se taie respiraţia, nu-i aşa? Am mai citit că avea ceva probleme de vorbire până s-a pus la punct, făcând cursuri de dicţie.
M-am uitat la câteva filme în care a jucat: The Devil’s Advocate, Speed, Johnny Mnemonic, Matrix… De fiecară dată reuşeşte să mă impresioneze cu latura cameleonică a stilului său de joc, dar de data asta a fost prea de tot. Chiar m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva e bi.😀 Tot Hollywood-ul se întreba deja chestia asta înaintea mea şi am văzut că e prea discret cu viaţa sa personală pentru a se afla ceva. Poate vouă nu vă dă de gândit, dar mie da, având în vedere cât de neglijente sunt celelalte vedete.

Gus Van Sant n-a părut să aibă cine ştie ce viaţă palpitantă, interesantă etc. Dar s-a descurcat foarte bine, după cum se vede.

Probabil vă întrebaţi de ce, spre deosebire de recenziile anterioare, pomenesc nume de pe generic. Zic că din cauza filmului. Aşa că m-am pus pe căutat informaţii şi am aflat că cei trei s-au împrietenit cu nu ştiu ce ocazie şi au pus la cale un proiect gândit de Gus, dar cum nu găsea oamenii potriviţi, îl tot amâna. Când i-a întâlnit pe cei doi, a ştiut că vor fi perfecţi şi nu s-a înşelat. Filmul e făcut în 1991 (cel puţin, lansat în acel an), într-o vreme în care America nu era aşa deschisă la chestii gay. Gus – cred – s-a gândit şi la un posibil reject pe motiv că e prea… homo, aşa că a făcut scenele de sex într-un mod total ingenios, astfel încât să nu fie găsite ofensatoare de nimeni… şi a reuşit. Prima dată m-am frecat la ochi când le vedeam şi au apărut de două ori, în ipostaze diferite, a doua fiind hetero, dar în aceeaşi manieră cu prima (probabil pentru corectitudine). Şi Keanu era în ambele… Ah, fac spoiler, nu mă pot abţine, dar e absolut genial. Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să le facă aşa cum le-a făcut Van Sant. Cred că, într-un fel, chiar e ca o glumă… în sensul că arată şi, în acelaşi timp, nu arată deloc sexul… dar arată altceva: apropierea dintre oameni, relaţiile intime dintre ei… ceea ce e mai important, nu credeţi? Eu aşa cred.

Cel mai mult mi-a plăcut sfârşitul, care arată clar că drumul personajului principal nu se va sfârşi niciodată. Mai mult, am înnebunit după această scenă de încheiere, care e fenomenală. Filmul are sfârşit deschis, aşa că-l recomand oricui îi place acest gen de final. Aşa, din cauză că am înnebunit după acea scenă, am tot căutat un soft cu care să pot face o captură. Folosesc provizoriu două soft-uri, care nu-mi convin, dar am făcut screenshot-ul pe care doream să-l fac cu unul din ele. Iată-l.😀 River Phoenix stând întins pe drum. Seamănă mult cu genul de imagini care îmi plac foarte mult, din acelea neconvenţionale şi poetice, în acelaşi timp… Click pe poză pentru a o mări.

My Own Private Idaho - screenshot

Îi dau filmului nota 10, chiar dacă sunt subiectiv; oricum, aşa fac la toate filmele.

Era să uit… L-am tăiat din listă.🙂

About eXstatic

Aşa cum sunt, mereu în căutarea necunoscutului. Leşinat şi activ, în acelaşi timp. Paradoxal (sau nu), sunt eu însumi.

Posted on luni, 17 Septembrie 2007, in diverse, impresii. Bookmark the permalink. 11 comentarii.

  1. Wow, ce post frumos! Felul in care ai relatat chiar mi-a amintit de ceea ce am simtit eu cand am vazut filmul… chiar am evitat sa il vad din nou, de teama ca perceptia mea ar fi acum distorsionata. Eu am fost chiar mai confuza decat tine, nu intelegeam prea bine ce se intampla, iar la final am plans pentru ca am crezut ca personajul lui River Phoenix a murit. Abia tarziu, mare fiind si citind una alta, am inteles cum e cu „boala somnului”. Un destin prea tragic a avut acest actor, si rolul asta a ramas cel mai bun al lui. Cine stie cate ar mai fi putut sa faca? In ceea ce priveste modul in care este realizat filmul, mi se pare, se poate sa ma insel, ca se aseamana, in ceea ce priveste mascarea prostitutiei masculine, cu „Cowboy-ul de la miezul noptii”, care, de asemenea, mi-a placut. Doar ca nu am mai fost atat de impresionata ca in cazul MOPI, pentru ca eram deja „bine crescuta” si stiam ce si cum. Dar mi-am dat seama cat de bine seamana Angelina Jolie cu tatal ei.🙂

  2. ah, sa nu uit, pentru ca nu stiu daca mi-ai citit raspunsul la mine pe blog: poti sa ma adaugi in lista de mess oricand doresti🙂

  3. Mi-a placut comentariul tau.🙂 Dar nu inteleg ce legatura are tatal Angelinei Jolie cu filmul… Probabil confunzi regizorii.🙂 Pe regizorul filmului ai vazut cum il cheama, iar pe tatal actritei il cheama Jon Voight… Sau ce voiai sa spui?
    In rest, super comentariul. Te-am adaugat pe mess.🙂

  4. Zece pentru Gus Van Sant! Bravo, eXstaticule! Să te uiţi şi la Mala noche, uite un link la un fel de trailer pe care i l-am făcut eu:

    Mala noche e cam în acelaşi registru cu My Own Private.
    În sfârşit, mi-ai plăcut, bravo. Tot respectul, mai ales că te-ai documentat serios pentru articolul ăsta. Felicitări. Ai văzut că am avut dreptate…

  5. hi, hi, nu am fost eu prea clara. Jon Voight a jucat in „Cowboy-ul de la miezul noptii”, la asta ma refeream. Iti recomand cu caldura trailerul facut de Radu.🙂

  6. @ ratatouille: Uitasem sa-ti spun ceva – nu mi s-a parut ca in MOPI prostitutia masculina e mascata, ci chiar evidenta.😆 Ma rog, doar pentru cei neavizati poate fi subtila… cred… Acum am inteles ce-ai vrut sa zici la faza cu Jon Voight.🙂 Nu m-am uitat la film, dar nu cred ca am de gand s-o fac.

    @ radugo: Dragut trailer. Si sa stii ca nu m-am uitat la film dupa recomandarea ta, ci dupa cea a prietenilor mei.😉

  7. ai uitat să adaugi: sâc! nici nu-mi imaginam că ai nişte prieteni atât de nemernici încât să trebuiască să vin eu şi să-ţi spun la ce filme să te uiţi.

  8. @ radugo: Ai inteles total gresit. Data viitoare, fii amabil si nu te lega de prietenii mei, mai ales ca nu-i cunosti…

  9. hi, hi, aveam vreo 13 sau 14 ani atunci, asa ca lucrurile astea evidente erau de-a dreptul subtile pentru mine, mai ales la doar putin timp dupa Revolutie.:))

  10. @ ratatouille: Aha, acum am inteles.🙂

  11. hey !!! super taree articolul ! te rog as vrea sa luam legatura ! adresa mea de mail este [stearsa de admin – iti vad adresa cand comentezi, nu trebuie sa o faci publica] !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: