Două vise


Primul vis…

Erau odată un rege în criza vârstei mijlocii şi o regină ceva mai tânără. El era un despot care făcea necazuri tuturor. O dată chiar a demolat un balcon, deşi castelul său era în construcţie sau renovare. Ea abia aştepta o ocazie de a-l învăţa minte sau de a-l părăsi, deşi părea să nu aibă niciodată parte de asta, însă continua să spere.

Nu ştiu locul, nici timpul, dar după haine păreau să fie din timpul Renaşterii sau imediat după, undeva în Europa occidentală.

S-a întâmplat ca regele să nu-l poată suporta pe un curtean şi i-a spus reginei că o să-l alunge din regat.
– Uite sulul, acela este anunţul public pentru alungarea omului acela şi o să-l pun în piaţă, să vadă toată lumea!
Regele plecă grăbit să-şi pună intenţiile în aplicare, însă regina se luă imediat după el, încercând să-i spună ceva. Abia când au ajuns în curtea exterioară a castelului a apucat să strige:
– Dacă o să pui anunţul acela la vedere, o să anunţ şi eu că plec de-aici!
Asta a fost suficient să-l oprească pe despot şi să se uite la regină cu surprindere şi furie.
– Aşa deci, de-asta mi-erai, ticăloaso!
Se apucă s-o strângă de gât, dar apăru o femeie şi îi strigă regelui:
– Dacă nu te opreşti… (a zis ceva, dar n-am reţinut)
– Poftim? Îmi pui mie condiţii? Tu, o servitoare amărâtă? Ştii că te pot omorî dintr-o singură lovitură?
El scoase sabia şi o băgă în pieptul unui curtean, care muri pe loc. Desigur, femeia tremura de frică, dar se hotărî să privească în ochi dictatorul. El era şocat, iar regina era încântată.
– Să ştii că eu am părinţi în viaţă. Dacă ar fi aflat că tu m-ai omorât, ei n-ar fi ezitat să pornească un război împotriva ta, iar tu ai fi pierdut; când aveai nevoie de o alianţă, nimeni nu ţi-ar fi alături, fiindcă ar fi ştiut pricina acestui război şi nimeni n-ar ajuta un rege care şi-a omorât regina.
El se uită buimăcit la ea, vrea să spună ceva, dar nu poate.
– Ca să vezi, erai pe cale să faci cea mai mare greşeală pe care o poate un comite un rege, iar servitoarea aceea amărâtă te-a împiedicat s-o faci! (Pauză.) Nu voi spune nimic părinţilor mei, însă conducerea regatului îmi va reveni mie, fiindcă nu te-ai dovedit deloc a fi cumpătat, iar regatul are nevoie de cineva care să-l conducă cu dreptate. Sfetnicul tău cel mai mare nu împărtăşea părerile tale legate de justiţie, dar era surprins că ale mele se potriveau cu ale lui. Chiar el mi-a spus că într-o zi vei face o greşeală atât de mare, încât va fi nevoie de conducerea reginei pentru a aduce pace şi dreptate în regat. (Se duce la el şi îi aruncă încolo coroana de pe cap.) Această zi a venit.
Regina se duse la femeie, o luă deoparte şi îi spuse că vrea să o ridice la rangul de cavaler. Femeia, surprinsă, nu ştia ce să zică. Regina hotărî că aşa va fi.
– Îngenunchează, îi spuse femeii.
Cu sabia în mână şi cu vârful sabiei pe umărul servitoarei, regina proclamă:
– Pentru fapta ta vitejească, de-acum eşti cavaler al reginei.
Femeia avea un copil, deşi nu cred că are relevanţă, dar el era de faţă.
Astfel cele două s-au îmbrăţişat, iar mulţimea bucuroasă a întâmpinat cu optimism domnia reginei. Cu timpul, regatul a dus-o foarte bine sub conducerea ei.

Al doilea vis…

Înaintea acestui vis am avut unul, în succesiune, dar nu-mi amintesc atât de clar precum în cel povestit mai sus.

Era o fată roz după haine, păr şi accesorii, dar după piele era neagră. Numele ei era Pink. Ea a fost întrebată dacă era aşa după cântăreaţă. Ea a zis că nu şi a început să povestească.

Mama ei, când era gravidă cu ea, a cumpărat o casă (care părea nouă) şi a găsit un întrerupător auriu într-o cameră galbenă. L-a încercat şi a fost curentată. Atunci a hotărât să schimbe camera cu totul, inclusiv întrerupătorul. Voia să fie camera copilului şi, cum ştia că va fi fată, hotărî să fie roz.
Camera era în plină renovare când, într-o noapte cu furtună, lumina de la camera aceea s-a stins. Curioasă, femeia voia să ştie ce se întâmplă. În acelaşi timp, era preocupată ce nume îi va da fetiţei, avea o listă cu sute de prenume deschisă la calculator. S-a dus la întrerupătorul din camera aceea (nu ştiu dacă era înlocuit sau nu), l-a încercat, iar un fulger alb-rozaliu a ieşit din el şi s-a dus direct în camera unde era calculatorul. Îngrijorată şi curioasă, femeia s-a dus degrabă acolo. Surpriză, monitorul afişa un ecran roz cu PINK scris cu alb, full screen. Şi aşa s-a hotărât să-şi numească fetiţa.

Visul revine la fata roz, care petrecea de zor în curtea unei case, însă brusc totul devine cibernetizat, ca în Second Life. Apoi totul se distanţează şi se închide monitorul.

About eXstatic

Aşa cum sunt, mereu în căutarea necunoscutului. Leşinat şi activ, în acelaşi timp. Paradoxal (sau nu), sunt eu însumi.

Posted on Duminică, 21 Martie 2010, in creator, diverse, imaginaţie and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink. 2 comentarii.

  1. Am inceput un comentariu pe Forum🙂
    sper sa fie la subiect
    multumesc , oricum pentru visele astea pe care le-ai postat

  2. Interesante visele tale. Ma bucur sa te citesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: