Cum îl văd pe Dumnezeu

Îmi pare rău pentru cum a ajuns religia… Terfelită nu de „imorali” (chiar şi cei fără ghilimele sunt destui, ce-i drept), ci chiar de preoţii care mint cu neruşinare (faţă de ei înşişi mai ales)…

De ce zic astea? Păi, tocmai „vizitele” mele la biserică m-au făcut să ajung la concluzia asta… Preoţii spun tot felul de chestii, uitând cu totul de altele… Am citit biblia (varianta pentru copii, recunosc 😀 dar şi unele pasaje din cea originală) şi am ajuns la concluzia că o credinţă este ceva particular, nu se ia după reguli fixe, prăfuite, care nu-şi mai au rostul… Preotul spune, de exemplu, că Sodoma şi Gomora au sfârşit din cauza homosexualităţii. Nimic mai fals… Oricine se oboseşte să pună mâna pe o biblie (şi să o citească, eventual), dacă reuşeşte să ajungă din întâmplare la paginile unde se povesteşte episodul cu pricina, ar vedea că oamenii de acolo erau doar inospitalieri, sălbatici, înnebuniţi după diverse chestii, din cauza plictiselii. Ştiu că în acele vremuri nu exista cuvântul „homosexualitate”, dar nu cred că se făcea vreun apropo că Dumnezeu ar fi împotriva celor diferiţi.

Mai mult, acel Dumnezeu era o fiinţă (extraterestră, probabil) care avea o grămadă de toane (alfel, nu-mi explic contradicţiile din biblie). Şi nu zic că extratereştrii sunt cei care au creat omul… Omul a apărut pe Pământ după miliarde de ani de evoluţie (pornind de la un grup de celule războinice, care evoluau în competiţie cu alt grup de celule), iar după stadiul de maimuţă nu a trecut direct la cel de om, ci era un stadiu (aşa-zisa verigă lipsă) care poate explica pierderea părului de pe mai multe părţi ale corpului. Nu este ideea mea, este o idee preluată de la alţi savanţi care au încercat să speculeze pe tema asta, eu le-am ţinut minte teoria, apoi am făcut legătura cu o altă chestie – încălzirea globală are loc periodic în istoria Pământului, deci nu are legătură cu poluarea de care s-a făcut atâta tam-tam, ci doar cu periodicitatea geologică a încălzirii şi a îngheţului. Cred că unii din voi ştiţi că după o încălzire globală urmează îngheţul global… Acum, dacă stau să mă gândesc mai bine, cred că prefer încălzirea… Măcar găseşti ceva care să te răcorească, că la îngheţ mai greu răzbaţi, mai greu încălzeşti ceva… Cred că şi cerul va fi colorat… Adică nu va mai fi albastru…

Dar scuzaţi, eram la chestia evoluţionistă (nu chiar darwinistă)… Ziceam că există o verigă lipsă… Ei bine, a auzit cineva de omul-peşte? S-ar putea să aud de la unii „da, sirenele din poveşti” sau „parcă sunt oameni-amfibie”… Sunteţi pe-aproape… Hai să vă zic o chestie: aţi observat că delfinilor le place să înoate cu oamenii, că oamenilor le place să înoate cu delfinii? Valabil şi în cazul balenelor cu cocoaşă. Probabil şi în cazul altor specii de înotătoare. Oricum, ideea este că acei oameni – strămoşii noştri – puteau să fie faimoşii oameni-peşti, fără solzi (contrar legendelor)… Acea specie, dacă îmi amintesc corect, a fost botezată Homo Aquaticus. Eu, personal, am căutat prin internet poze şi materiale cu ei, dar n-am găsit nimic satisfăcător… Poate reuşiţi voi, cine ştie? Oricum, ideea este că aceştia ar fi „părinţii” noştri, nu maimuţele, care mai degrabă sunt „bunicii”. Observaţi că noi nu avem păr pe corp, decât puţin spre deloc, spre deosebire de maimuţe, care au mult spre blană, aşa că mi se pare că cei care au formulat teoria verigii lipsă au fost mai abili. Bun, am lămurit-o şi pe-asta.

Acum poate vă întrebaţi ce legătură are încălzirea globală cu oamenii-peşti. Poate bănuiţi ceva. Aici e vorba strict de încălzirea globală din trecutul geologic, nu din prezent… Păi, de vreme ce calotele glaciare s-au topit cu mult, nivelul apelor a crescut, deci bănuiesc că o parte din maimuţe au fost nevoite să se adapteze la un nou stil de viaţă, cel acvatic. Aşadar, puteau să înoate în adâncuri şi să trăiască pe uscat. O specie de amfibieni, oamenii-peşte, Homo Aquaticus, trăia laolaltă cu mulţi peşti mari şi se hrăneau cu peşti mici. Savanţii au văzut că, dacă pui o maimuţă să intre vertical în apă, aceasta se poate îneca foarte uşor. Unui om nu i se întâmplă deloc aşa ceva. Aţi văzut vreodată vreun cimpanzeu să se hrănească cu peşti? Eu, sincer, n-am văzut…

Până acum am demonstrat (deh, teoretic, că practic ar trebui să ne întoarcem în timp ca să acceptăm chestia asta) că este evoluţie… Aşa, şi ce legătură are cu Dumnezeu? Păi, acum urmează cu adevărat partea amuzantă. 🙂 Extratereştrii au început să ne viziteze după ce strămoşii noştri au ieşit din ape, după care şi-au pus în gând să ne înrobească, folosindu-se de nişte tertipuri ca să ne manipuleze şi să subjuge după placul lor, sub pretextul civilizării. Un experimentat ratat a fost Adam şi Eva, fiindcă ei au muşcat mărul care i-a făcut să gândească binar (bine şi rău), prin urmare nu mai gândeau intuitiv, căci prin intuiţie poţi fi mai aproape de adevăr… Apoi trecem de episodul cu Abel şi Cain, urmează un şir de fii, nepoţi şi strănepoţi, cu anii trăiţi de ei… Ajungem la Geneză, capitolul 6, versetul 2:

Fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; […]

versetul 4:

Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea, şi chiar şi după ce s’au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, şi le-au născut ele copii : aceştia erau vitejii cari au fost în vechime, oameni cu nume.

„Fiii lui Dumnezeu” nu puteau fi decât zeii din mitologie, extratereştrii în viziunea modernă… „Uriaşii” erau titanii, altă specie de extratereştri (dacă nu erau aceiaşi cu „fiii lui Dumnezeu”)… „Vitejii” erau semi-zeii, un hibrid între oameni şi extratereştri…

Acum vedeţi şi voi că e un Dumnezeu extraterestru. 😛 Aduc din nou vorba de Sodoma şi Gomora. Lui nu-i păsa câtuşi de puţin de orientarea sexuală a celor de-acolo, ci de altceva: de faptul că erau prea violenţi şi prea sexoşi… Şi – mai mult ca sigur – poţi fi sexos şi agresiv indiferent de orientarea sexuală… Un extraterestru nu cred că are treabă cu treburile intime ale pământenilor. Dacă ar fi aşa, înseamnă că s-a întrecut măsura. Toate miracolele povestite în biblie s-au întâmplat datorită „magiei” primite prin har de la Dumnezeu, adică nanotehnologia celor veniţi din alt colţ al Universului, una mai avansată decât cea din prezent.

Acum trecem direct la Iisus… şi cred că bănuiţi deja ce cred eu… Fecioara Maria, mama lui Iisus, cel născut fără tată pământean… 🙂 Ei bine, nu ştiu aici… S-ar putea să fi fost in vitro sau nu… Deja citisem chestia că el are fraţi şi surori, dar mai mici de vârstă decât el… Nu de la Dan Brown, staţi liniştiţi, el a luat informaţia asta din altă parte, nu mai ţin minte de unde. Citisem în altă parte că Iisus era foarte înalt, aproape 2 metri înălţime să aibă, deci e foarte posibilă chestia cu hibridarea… Probabil erau fraţi vitregi… Nu înţeleg ce au oamenii religioşi împotriva faptului ca el să aibă fraţi şi familie proprie, calităţile sale sigur nu se pierd datorită celor care-l înconjoară… Oricum, el reprezenta ultimul mesaj de la civilizaţia extraterestră pentru omenire, fiindcă ei şi-au dat seama că au greşit enorm faţă de noi… Când au vrut să repare eroarea, au fost pe aproape, dar mai că au făcut-o şi mai lată… După toate acestea, cred că ei nu ne mai vizitează…

Cred că deja cei care mă consideră nebun nici nu mai citesc de când au ajuns la citatele biblice… Celor care au răbdat articolul meu, le voi spune o chestie… Când mă gândesc la Dumnezeu, fac abstracţie totală de tot ceea ce am spus: de creaţionism, de evoluţionism, de extratereştri… Adevărata Divinitate, din punctul meu de vedere, nu e legată de extratereştri (aceştia sunt dumnezei falşi, dacă mă întrebi pe mine), ci de o forţă de-a noastră, pe care n-o putem conştientiza, dar o putem simţi, intui… Acea forţă este subconştientul nostru… Nu ştiu dacă este acelaşi lucru cu inconştientul lui Jung, dar cred că suntem pe aproape… Există subconştient individual şi subconştient colectiv. Ei bine, zic că partea individuală este Dumnezeul personal, care ne însoţeşte tot timpul, ne ţine tot timpul în viaţă, ne face somnul foarte frumos şi sănătos… Iar partea colectivă este Dumnezeul la care cei mai mulţi se roagă… Probabil rugăciunile din Vechiul Testament sunt făcute pentru zeii falşi, iar rugăciunea Tatăl Nostru, lăsată moştenire de la Iisus ar fi o rugăciune pentru deschiderea sau curăţarea chakrelor corpului nostru eteric (conform unei teorii citite, datorită faptului că sunt 14 versuri şi 14 chakre, iar chestia cu efectul rugăciunilor e verificată chiar ştiinţific, fără a fi cunoscută această teorie, presupun)… Nu ştiu dacă prin „corp eteric” se poate înţelege „suflet”, dar eu aşa îmi închipui, însă nu mă deranjează să se comenteze pe marginea acestei echivalenţe.

Continuând cele spuse, probabil credeţi că acel Dumnezeu în care cred nu are putere. Greşit. 🙂 Are mult mai multă putere decât vă imaginaţi, singura problemă este că acea putere nu este cunoscută… Oamenii nu prea ştiu să-şi conecteze subconştientul individual la cel colectiv, nici măcar nu cunosc potenţialul pe care-l oferi propriul lor subconştient… Este o lume atât de bogată, cum nici nu vă imaginaţi… Vă şi miraţi că se întâmplă lucruri ciudate? Păi, eu cred că se întâmplă tocmai din cauză că oamenii (în virtutea inerţiei şi raţiunii moarte) se tem de necunoscut… Există şi alte lucruri ciudate. Acestea sunt invenţiile, creaţiile, lucrurile şi situaţiile care încurajează gândirea liberă… Gândirea liberă e foarte ciudată, depinde de noi ce facem cu ea… Am putea doar să nu mai gândim binar. 🙂